Am upgradat sistemul de operare Snow Leopard (Mac OS 10.6.2) la Lion (Mac OS 10.7.1).
Spre deosebire de variantele de pana acuma, Mac OS Lion nu mai vine inscriptionat pe un disc de instalare. El se downloadeaza contra sumei de 23 de euro (29 de dolari) direct din magazinul virtual Apple. Pentru aceasta este necesar sa iti faci un cont la iTunes (Europa, Romania si nu SUA!) ce consta intr-un ID (de fapt o adresa valida de mail) si o parola. Pe baza lor iti incepe descarcarea celor aproximativ 4 Gb de date ale noului sistem.
Conform celor de la Apple, Lion se poate instala pe computere Macintosh care au minim un procesor Intel Core 2 Duo. Pe un Mac Book Pro spre exemplu, el functioneaza fara probleme.
Totusi, in momentul in care va hotarati sa migrati spre ultimul sistem de operare Mac OS e bine sa va inarmati cu rabdare. Dupa ce ati introdus datele cartii de credit, Apple preia controlul si asupra banilor (in sensul ca incaseaza automat exact contravaloarea in lei a produsului digital achizitionat) dar si asupra procesului de instalare care dureaza o vreme. Intre timp mancati seminte, fumati, cititi sau uitati-va la televizor.
Dupa ce procesul s-a terminat, Mac OS Lion isi urmeaza algoritmul de instalare normala. Daca vreti sa faceti o instalare curata e musai sa “razuiti” vechiul sistem ceea ce inseamna stergerea completa a hardului cu ajutorul Disk Utiliy care se gaseste in folderul “Utilities” din “Applications”.
Eu nu am formatat discul pentru ca aveam prea multe programe si informatii pe care nu doream sa le pierd, iar in lipsa unui hard disc extern, back-up-ul nu mi-a fost la indemana.
Prin urmare am ales varianta instalarii “peste” Snow Leopard, ceea ce mi-a pastrat toata informatia de pe hard intacta. Sunt voci care spun ca o instalare “curata” este cea mai indicata. Asa o fi, dar nu toti isi pot permite.
Dupa ce intreg procesul s-a incheiat, am vrut sa vad ce aduce nou OS Lion. Dar mare mi-a fost mirarea cand am observat ca spre exemplu nu puteam deschide Finder-ul… Apoi am incercat sa deschid “HDD”-ul sau folderul de pe ecran botezat “Documents”.
Am regretat deodata ca renuntasem la “vechiul” Snow Leopard – care functioneaza impecabil in opinia mea – ca sa trec la ceva mai evoluat. Stiu din experienta, ca nu intodeauna cele mai noi lucruri sunt si cele mai bune.
M-am resemnat la gandul ca sunt nevoit sa revin la Leopardul zapezilor, ceea ce insemna sa pierd absolut toata informatia de pe disc pentru ca downgrade-ul nu este permis. Am inchis capacul Mac-ul urmand ca a doua zi sa procedez in consecinta.
Dimineata am fost si mai mirat dar in acelasi timp entuziast cand am vazut ca Lion-ul meu ragea perfect din maruntaiele calculatorului! Nu stiu care sunt resorturile pentru care s-a petrecut acest fapt, dar cert este ca acuma Lion-ul lucreaza foarte bine, dezvaluindu-mi cateva dintre noile posibilitati pe care le are.
Foarte interesant spre exemplu mi se pare scrolling-ul (parcurgerea) cu doua degete a paginilor web pe care le-ai deschis in browser. Este foarte important numarul degetelor pe care le folosesti atunci cand “pipai” touchpad-ul precum ai face-o cu ecranul tactil al unui iPhone, iPod sau iPad. Caci cu doua degete faci un lucru, cu trei altul si cu patru cu totul altceva.
O noutate care mie mi se pare interesanta este “Launchpad”-ul, de fapt afisarea pe ecran a aplicatiilor din computer (care sunt “default” sau nu) si care se vrea o imitare a iOS-ului de pe device-urile touchscren Apple.
Aici, aplicatiile de pe ecran sunt aranjate perfect, asa incat ai impulsul involuntar sa-l atingi pentru deschiderea vreuneia dintre ele. Numai ca nefiind tactil, vei face acest lucru atingand touchpad-ul.
Folosind trei degete de aceasta data, poti migra de la un set de aplicatii la altul. De asemenea, iti este permis sa ordonezi aplicatiile dupa cum poftesti. Pentru a reveni la desktop-ul initial este necesar doar un click pe ecran sau presarea tastei “Esc”. Launchpad-ul se lanseaza din Finder-Docks unde este asezat automat odata cu instalarea Lion.
O alta aplicatie foarte interesanta si nou implementata este “Mission Control” care se lanseaza prin apasarea tastei F3 sau din Docks. Ea iti permite sa jonglezi intre aplicatiile pe care le ai deschise, fie ca este vorba de un browser, un document PDF, unul Word sau un filmulet de pe Youtube. Cu aceasta aplicatie pur si simplu poti uita de mouse.
Finder-ul Lion are o infatisare usor deosebita de cea din Snow Leopard.
El poseda doua optiuni noi: “All my Files” care iti arata toate documentele pe care le ai in computer, fie ca sunt in format Word, PDF, jpg etc si “Air Drop” ce creeaza o retea Wi-Fi ad-hoc intre computerele de 
acasa sau de la birou. Inteleg ca este o aplicatie interesanta si utila mai ales pentru impartasirea de informatii (documente, muzica etc) dar eu unul nu stiu cum s-ar putea seta. Cu toate ca pentru a verifica am deschis toate device-urile Macintosh din casa, nu mi-a “vazut” niciunul. Prefer reteaua locala pe care mi-am facut-o cu ajutorul batranului Internet Protocol.
Una peste alta Mac OS Lion pare – la cateva zile dupa ce l-am instalat – un sistem de operare solid, care aduce unele lucruri noi si interesante OS X dar care nu rupe gura targului.
Oricum, ca si Snow Leopard, Lion este un sistem de operare foarte solid si stabil ca de altfel orice produs Apple fie el soft sau hard.
Related posts:
sending...
