politmuz.com

Am scris in ultima vreme pe acest site despre impostorii numiti in functia de ministru al Educatiei. Am sperat mereu ca in aceasta inalta demnitate – si nu numai la invatamant – vor putea ajunge si oameni de certa valoare, care si-au cladit o cariera prin forte proprii, fara sa plagieze si mai ales, numiti doar pe criterii de profesionalism.

Pana la urma am abandonat dezgustat ideea, fiind la un moment dat convins ca Romania chiar nu (mai) are oameni competenti profesional si curat moral.

Adevarul este altul.

Interviul pe care-l public mai jos cu tanarul om de stiinta bucurestean Ovidiu Tesileanu, e dovada faptului ca sanse pentru a iesi din marasmul moral si material in care ne complacem, inca exista. Ce ne ramane de facut noua, dar mai ales clasei politice este ca genul acesta rar de oameni sa fie promovat. Eu tot mai sper ca intr-o zi se va intampla asta…

1. De ce fizician si nu “inginer constructor de nave” asa cum clamai pe cand erai un tanc?

Mi-a placut intotdeauna sa « mesteresc » cate ceva. Mai mult ca sigur faptul ca tatal meu este foarte indemanatic si repara aproape tot prin casa dar face si montaje electronice complexe, de la proiectare la realizare si testare, a jucat un rol important in inclinatia aceasta spre lucruri practice. Navele mi se pareau un triumf al ingineriei (in clasele primare eram fascinat de Titanic si de “misterul” acelui dezastru care a lovit chiar “perfectiunea” in domeniu) si probabil de aceea a le construi mi se parea extraordinar. Mi se pare si acum, de fapt. Ulterior, in anii de scoala, fizica a raspuns cel mai bine nevoii mele de a explica functionarea lumii inconjuratoare. Din pacate la sfarsitul anilor ’90, cand trebuia sa merg la facultate, constructia de nave nu prea mai era o optiune, in Romania. Desi lucrasem deja in informatica, ca programator, si acesta era un domeniu cu perspective, am ales fizica pentru ca nu ma vedeam stand toata viata sa scriu programe… M-am mai gandit si la alternative ca arhitectura sau electronica.

2. Ai studiat in Romania dar si in strainatate. Unde mai exact si in ce ramura a fizicii ai facut specializarea?

In Romania am urmat cursurile Facultatii de Fizica a Universitatii din Bucuresti. Am obtinut o bursa Erasmus pentru anul 4 la Universitatea din Torino, unde am facut aproape toate cursurile de la Masterul in Astrofizica (acolo se trecuse deja pe sistemul Bologna 3+2) si am pregatit lucrarea de diploma, tot in domeniul astrofizicii. Pe langa faptul ca parintii m-au invatat de mic sa privesc cerul si sa-mi pun intrebari in privinta a ceea ce vad, am avut ocazia sa intalnesc la facultate la Bucuresti un profesor extraordinar, un Om deosebit care m-a facut sa aleg astrofizica pentru specializare – domnul Mircea Rusu.
In 2005 am plecat la doctorat la Torino, cu o bursa europeana Marie Curie. Diploma de doctor am obtinut-o in 2008, dupa care m-am intors in tara.

3. Care sunt cele mai pregnante diferente dintre invatamantul superior romanesc – care iata, nu are nici macar o singura universitate in Top 500 in lume – si cel din strainatate? Cum este privit acolo invatamantul privat? Este scoala un izvor pragmatic de cadre pentru economia respectiva (asa cum ar trebui sa fie), sau tinerii fac de-a valma studii ca “or vedea ei dupa”?

In primul rand cred ca strainii s-au prins deja ca vremurile se schimba, si ca ultraspecializarea pe domenii din ce in ce mai inguste duce implicit la grupe tot mai mici de studenti – la noi exista inca pretentia de a face grupe la nivel de Master cu minim 15-20 de studenti, ceea ce duce la scaderea dramatica a calitatii. Apoi, este motivarea profesorilor, care in Romania ultimelor doua decenii a fost cvasiinexistenta. Motivarea tinerilor pentru a invata si a deveni buni specialisti a scazut si ea extrem de mult, peste tot in lume dar mai mult in Romania. Din pacate putini sunt tinerii care mai raman in invatamant (universitar sau preuniversitar) si din aceasta cauza nivelul mediu de pregatire al profesorilor scade odata cu iesirea la pensie a celor in varsta, ceea ce inchide cercul degradarii invatamantului romanesc. Exceptiile sunt putine si tin mai mult de niste elite, de o intalnire fortuita intre profesori foarte buni si cativa studenti eminenti, dar acestea nu sunt cu siguranta destule pentru a contracara trendul descendent.

Sunt si in strainatate facultati la care sunt mai multi cei care fac studii universitate doar asa, ca sa fie, sau ca sa mai amane momentul in care vor deveni someri (pentru ca aceasta este o problema serioasa peste tot), dar sunt si destui cei care fac o facultate din convingere si in acest caz o fac bine si este putin probabil sa nu-si gaseasca un loc de munca si sa nu poata incepe o cariera in domeniul in care s-au pregatit. Trebuie insa sa intelegem si ca fluctuatiile in cererea pe piata fortei de munca pot fi mult mai rapide decat viteza cu care se pot adapta institutiile de educatie si ca o incercare de a dinamiza excesiv domeniul educatiei ar duce la haos si la o suplimentara scadere a calitatii.

4. Altadata un domeniu de top in studiile superioare, fizica este astazi una dintre cenusaresele invatamantului academic. De ce crezi ca s-a intamplat asta? Ce sanse de a-si gasi un serviciu are astazi un tanar care urmeaza din pasiune aceasta facultate?

Din pacate atractivitatea domeniului stiintelor in general scade pentru noile generatii, si nu doar in Romania. Acest lucru se datoreaza carentelor societatii consumiste actuale, iar in Romania fenomenul este accentuat de proastele exemple pe care le dau copiilor imbogatitii prin mijloace dubioase de dupa Revolutie, asa-zisele vedete care si-au castigat celebritatea prin tot felul de scandaluri, nivelul scazut de cultura promovat de mass-media. Iar fizica este poate “stiinta stiintelor” care a facut matematica sa evolueze, care explica la nivel microscopic procesele chimice si biologice, dar ea este totusi o stiinta “grea”, necesita un efort intelectual pe care din ce in ce mai putini tineri sunt dispusi sa-l faca.

Din pacate putini se mai intorc in tara dupa doctorat, cei care se intorc totusi au conditii de lucru comparabile cu cele din vest si salarii care sa le permita un trai decent si startul unei vieti de familie aici in Romania. In momentul de fata se preconizeaza construirea unui centru de cercetare de avangarda in fizica nucleara si fizica laserilor, pe Platforma de fizica Magurele – proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics). Finantat din fonduri structurale, acest proiect de aproape 300 milioane euro ar insemna infiintarea primului mare centru de cercetare de nivel mondial in Romania si ar da un semnal bun pentru a incetini brain-drain-ul in domeniul fizicii si domenii conexe.

5. Ca om din sistem, cum ai considera ministeriatul controversatului Daniel Funeriu? Tot asa, cum consideri ca e numirea Corinei Dumitrescu – o persoana pare-se si mai controversata decat predecesorii ei – in cea mai inalta functie din invatamantul romanesc?

Am avut prilejul ca pe parcursul mandatului ministrului Funeriu sa lucrez si in mediul academic si intr-un mare institut de cercetare. Am observat ca parerea generala despre acest ministru era radical diferita in cele doua medii, si analizand un pic situatia mi se pare o reactie corecta. Daniel Funeriu a facut cateva lucruri bune pentru cercetare, pe cand in domeniul invatamantului a fortat adoptarea noii legi a educatiei, dezaprobata de majoritatea celor care lucreaza in domeniu. Nu mi se pare ca numirea Corinei Dumitrescu ar fi un pas inainte, ba chiar dimpotriva. Si ca mesaj politic, numirea unui rector al unei universitati private ca ministru este destul de tulbure.

6. Sa facem putina politica stiut fiind ca administrezi un blog in care iti exprimi opinii politice. Crezi ca schimbarea puterii politice din Romania petrecuta pe 27 aprilie curent e de bun augur sau de fapt e “aceiasi Marie cu alta palarie”?

Poate este de bun augur, dar cu siguranta nu este suficienta, Ponta&co nu prea reusesc sa convinga. Recunosc ca am votat in 2004 contra PSD si am gresit alegand alternativa cea mai puternica atunci. La alegerile urmatoare, daca nu vor aparea niste optiuni viabile, imi voi anula votul: cred ca este singura metoda de a arata ca ne pasa de soarta tarii, dar nu gasim intre optiuni niciuna demna de a fi aleasa. Daca ar merge toti cetatenii cu drept de vot sa voteze si la rezultate ar iesi 80% voturi anulate, ar fi cel mai puternic semnal pentru politicienii actuali ca e timpul sa plece.

7. Daca ai fi un lider politic, care ar fi primele masuri pe care le-ai lua pentru cetatenii platitori de taxe?

Educatie, sanatate, justitie. Fara educatie si sanatate viitorul Romaniei este compromis – si din pacate s-au facut pasi mari deja in directia gresita in aceste domenii. Iar fara justitie functionala va continua distrugerea care a inceput acum mai bine de doua decenii.

8. Mai avem vreo speranta de mai bine sau in 22 de ani, ne-am lecuit de asemenea “fineturi”?

Eu cred ca mai exista speranta, altfel nu as mai fi in Romania. Si nu doar pentru ca speranta moare ultima, conform zicalei… Continui sa cred ca oamenii pot sa inteleaga si pot sa si aleaga oameni adevarati si nu lichele la conducerea tarii.

9. Care iti sunt proiectele de viitor? Politica se numara printre ele?

Sunt unul dintre multii dezamagiti de “noua generatie” din politica romaneasca – este vorba de forme fara fond care doar repeta ce au invatat de la “parintii” politici. Si mi-am dat seama ca nu prea ai cum sa fii, la 25-30 de ani, un bun politician (un demagog insa, da). Prin urmare, in principiu politica ar fi printre proiectele mele de viitor, pentru ca as vrea sa pot ajuta cumva tara si societatea. Dar nu pentru urmatorii 10-15 ani macar, in care sa am timp sa evoluez pe plan profesional si sa am ceva timp pentru familie. Cred ca politica ar trebui facuta doar de catre cei care deja s-au afirmat in propriile profesii, si nu ca o meserie sau un mijloc de parvenire.

Carte de vizita

Dr. Ovidiu Tesileanu, nascut pe 14.11.1980, Bucuresti

Cercetator stiintific III
Responsabil proiect european si experimente ELI-NP
Institutul National de C&D pentru Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei”

Cercetator stiintific III
Director de proiect de cercetare CNCSIS tip RP, activitate didactica
Universitatea din Bucureşti
Educatie-cercetare

Cercetator asociat
Doctorand cu bursa europeana Marie Curie
Universitatea din Torino
Programator
Programator PHP, Java si SQL, project manager
SC Intersoft Center, Bucuresti
IT, informatica

Doctor in fizică
Fizica, astrofizică
Universita degli Studi di Torino

Absolvent Master in fizică
Fizica atomica si nucleară
Universitatea din Bucuresti

Octombrie 1999 – Februarie 2004
Fizician
Fizica, astrofizica
Universitatea din Bucuresti