Politmuz -Comentarii politice de top

by duke2007 on January 26, 2012 Leave a Comment

Ce-am inteles din “interventia cu romanii” ?

Nimic!

Mi-am oprit aseara activitatea curenta ca sa privesc discursul presedintelui.

Mi s-a parut ca vorbeste la un miting din campania electorala de acuma doi ani. Domnul Basescu pare rupt de realitate. Doar pare, caci sunt sigur, stie clar cum stau lucrurile.

A fost prima data cand l-am vazut pe presedinte la televizor de la inceput pana la sfarsit dupa o lunga perioada de timp. Ca mine cred ca au fost milioane bune de romani.

Asteptam cu totul altceva.

Catalin Tolontan a plasmuit un “discurs” excelent pe propriul blog din care acesta ar fi putut extrage doua, trei idei. E vorba in general de primenirea mentalitatii, de coruptie, de toate relele clasei politice si cum ar putea fi ele eradicate.

Desigur ca “discursul pamflet” al renumitului gazetar n-a avut nicio legatura cu realitatea spuselor lui Traian Basescu.

Nu prea inteleg care e legatura dintre India, Brazilia, China si situatia tensionata din tara ce necesita o rezolvare rapida si fara echivoc.

Traian Basescu a batut campii cu voiosie cand putea sa anunte cateva masuri clare pe care oamenii le asteapta cu sufletul la gura: un guvern de reconciliere nationala, legea impotriva traseismului politic, legi dure impotriva hotiei politicienilor.

Dar domnul Basescu a preferat sa se ascunda dupa cuvinte.

Vremea acestor manevre a trecut.

Ne-a spus ca va face si va drege. Putea sa ne arate ceva din toate acestea in ultimii sapte ani dar n-a facut-o. L-a asteptat pe semne pe “generalul Iarna” sa-i dea o mana de ajutor pentru potolirea tensiunilor sociale. Ceea ce s-a si intamplat.

Pe deasupra, usor spasit, a mintit cu nerusinare. “E sub demnitatea unui presedinte sa dea ordine DNA, Curtii Constitutionale etc”. Haida de! Asta o crede mutu, d-le presedinte.

“Sa intrebe oricine pe orice magistrat al Curtii daca eu le-am dat vreodata ordine!” Cand o sa ma intalnesc cu judecatorul Ion Predescu (care e craiovean) o sa-l intreb despre subiect. Fiti sigur ca o sa-mi spuna “adevarul”… Cine crede astfel de bazaconii?

Inclusiv hotararea Curtii de ieri care da neconstitutionala legea alegerile comasate s-a facut neindoielnic la comanda politica. N-am dovezi, dar dupa antecedentele presedintelui jucator cu siguranta asa s-a intamplat. S-o fi gandit ca mai detensioneaza situatia ca sa –si poata face in continuare linistiti jocurile financiare.

Discursul presedintelui de ieri seara putea sa ne tina cu sufletul la gura. Traian Basescu a avut ocazia sa redevina (in buna masura) politicianul anilor 2005 sau 2006 cand avea peste 50% sprijin popular.

N-a vrut insa sa faca nicio concesie romanilor.

Discursul sau sterp si total pe langa subiect o fi fost scris de altii carora- oricat de puternic ar parea el la prima vedere – le-a devenit prizonier.

Traian Basescu a reusit aseara sa devina mai detestat decat era. Ceea ce sa recunoastem, e destul de dificil chiar si pentru Traian Basescu.

Filed Under: Politica Tagged With: curtea constitutionala, discurs, tensiuni, traian basescu

by duke2007 on January 24, 2012 1 Comment

“Ei”, oamenii din teflon

Mircea Dinescu il lauda. Spunea despre el ca e un intelectual autentic. Asa o fi, dar personal mi s-a parut mereu un cretin.

E vorba despre Teodor Baconschi.

N-am reusit niciodata sa-i duc pana la capat un articol publicat in Cotidianul de pe vremuri . Batea campii despre crestin-democratie.

Pentru serviciile facute presedintelui Traian Basescu in 2009 la ambasada pariziana cand a masluit voturile cu vagonul, i-a furat carnatul din fasole lui Bogdan Aurescu de la ministerul de Externe. Cred ca daca ma gandesc, a fost cel mai slab sef al diplomatiei romane din ultimii douazeci de ani. Adrian Cioroianu nu se pune, ca a poposit prea putin in functie.

Ieri Baconschi a fost aruncat peste bord intr-o incercare disperata de potolire a nemultumirilor.

Teodor Baconschi este un fute-vant lipsit de substanta dar care s-a descurcat minunat sub toate guvernarile.

Deunazi, mi-a deschis ochii cu privire la acest subiect profesorul Daniel Barbu intr-o emisiune de televiziune.

Baconski a fost numit ambasador de catre Emil Constantinescu, apoi mentinut in functie de Adrian Nastase. Dupa caderea PSD-ului, Teodor Baconschi a fost recuperat de catre PDL.

Atat de tare a placut individul partidului aflat la putere, incat a devenit seful (?!) diplomatiei romane.

Este interesanta evolutia domnului Baconschi.

Incerc sa o pun in paralel cu a altora pe care ii cunosc (mai mult sau mai putin bine..). Sunt personaje atat de puternice (sau care au o sustinere ciudata foarte puternica) incat pozitiile lor publice nu se schimba niciodata, nici macar atunci cand partidele se rotesc la guvernare.

Nu sunt multi la nivel national, dar am sentimentul ca in plan local, tara e impanzita de ei, coordonati desigur, de undeva de la “centru”…

Domnul Baconschi este un exemplu de sustinere care vine dintr-o zona foarte nebuloasa a societatii.

Daniel Barbu spunea, sunt convins in totala cunostinta de cauza dat fiind ca odinioara a fost consilier prezidential, ca Adrian Nastase suna de trei ori pe zi la ministerul de Externe sa vada daca Baconschi a ocupat functia pe care o pretindea!

Intamplarea face sa fi cunoscut si eu un astfel de personaj, in politica locala ce-i drept.

Numele ei, caci este vorba despre o femeie, e Mihaela Mocanu.

In toamna lui 2004 functionam ca atasat de presa al Partidului Democrat Dolj. Cu alte cuvinte, asiguram legatura dintre partid si presa locala.

In seara primului tur de scrutin cred, am fost invitat la un post local sa dezbat alaturi de moderator dar si de omologul meu de la PSD desfasurarea alegerilor.

“Adversara” era nimeni alta decat Mihaela Mocanu, aflata (inca) in functia de consilier al prefectului PSD Ion Calin.

Alegerile s-au terminat, Traian Basescu a iesit presedinte si restul e istorie.

Pentru serviciile facute, eu am fost recompensat cu postul Mihaelei Mocanu in prefectura, devenind consilier de presa al proaspatului prefect Nicolae Giugea.

Dupa un an insa s-a zvonit ca voi avea o “noua” colega in Cabinetul prefectului. Oamenii din institutie isi radeau in barba cand imi spuneau asta pe la colturi. Inca nu stiam de ce. Apoi mi-am dat seama care-i motivul zambetelor complice. Cea care urma sa vina alaturi de mine era, ati ghicit poate, aceiasi Mihaela Mocanu...

“Bai frate’ miu zic, pe limba nemuritorului “Nea Marin”, cum vine asta? Pai pana acuma ai mancat rahat cu polonicul aurit pentru PSD in general si pentru Ion Calin in special si peste noapte te metamorfozezi in avocat de frunte (?!) al valorilor “populare” promovate de PDL! Cum dracu e posibila treaba asta?!”

N-am aflat niciodata “cum?”, “de ce?” si mai ales “pentru ce?” (servicii) a sosit recompensa “distinsei” odinioara jurnaliste.

Femeia, m-am gandit, poate dovedeste o dibacie iesita din comun in a lua de minti o suita de barbati cu adevarat puternici din Dolj si nu numai.

Cand primesti tu, o simpla angajata la Cabinetul prefectului, telefon de doua, trei ori pe zi de la ditamai Radu Berceanu, inseamna ca esti tare. Prea ciudat si neverosimil de tare…

Mai mult de atat, pe la inceputul lui 2007 cand s-a pus problema ca unul dintre noi sa fie retogradat intr-un post mai redus ca importanta si implicit sa aiba salariul diminuat, prefectul fara sa stea prea mult pe ganduri, m-a ales pe mine.

Dintr-o data, venitul meu scadea cu o suma considerabila dar al colegei mele ramanea neatins.

Prefectul si sefii PDL Dolj ii mancau cum s-ar spune din palma Mihaelei Mocanu. Iarasi n-am sa inteleg de ce. Si mai mult de-atat, dupa ce am fost dati afara de catre liberali din prefectura, eu am ramas (oarecum) normal, somer.

Nu acelasi lucru i s-a intamplat colegei de pana mai ieri, care a fost rapid angajata la cabinetul europarlamentarului PDL Marian Jean Marinescu!

Asta da cariera, nu-i asa?!

In romanul calinescian “Scrinul negru” exista un personaj memorabil, ce pica mereu in picioare si pe care-l cheama Gaitany.

Soiul acesta intalnit pe alocuri dar in punctele esentiale ale Romaniei ultimilor douazeci de ani, l-am dibuit spre exemplu in functii de directori de licee, de spitale, in institutii publice de anvergura, in Secretariatul General al Guvernului chiar.

Daca majoritatea sefilor sunt maturati in urma primului val al schimbarilor de guverne, altii, putini, par alcatuiti din teflon.

Nimic nu-i urneste, nimic nu le afecteaza cariera adesea indoielnica precum caracterul lor cu totul si cu totul alunecos.

N-am sa inteleg niciodata de unde provine puterea acestor – cred ca nu gresesc – personaje. Pentru ca ele sunt adevaratele chipuri ale unei piese de teatru social in care noi nici macar nu avem loc in sala de spectacol.

Poate ca ei (ele) si mai ales cei aflati in spatele lor sunt cei care conduc cu adevarat tara.

Ei sunt motivul pentru care de la Revolutie si pana acuma, Romania a pasit greu pe calea reformelor, a stagnat ori si mai rau, a dat inapoi.

Oamenii de teflon formeaza o increngatura infernala (pe care o pot doar banui..) la nivel de decizie.

Ei, in ultima instanta ne hotarasc destinele.

Ei sunt de fapt fapturi aparent fara chip, situate cu totul si cu totul intr-un tip de “matrix” social nevazut, pe cat de puternic pe atat de nociv intr-o tara aflata in agonie…

Filed Under: Politica

by duke2007 on January 23, 2012 Leave a Comment

Reversul “medaliei”

Frica (demonstrantii) pazeste pepenii (puterea). Cam asa se poate spune despre mutarile puterii politice din ultimele zile.

Fapte:
– Guvernul a hotarat sa amane taxa auto care punea in imposibilitate sute de mii de romani sa-si mai vanda masinile. Taxa care cica ar fi fost ceruta de Uniunea Europeana tocmai ce intrase in vigoare. Se ajunsese astfel la situatii aberante in care de exemplu un autoturism cu valoare de 1000 de euro implica o taxa de 3000 de euro!

– Amnistie fiscala pentru functionarii publici care trebuiau sa returneze sporurile salariale. In aceasta situatie se afla circa de 300.000 de angajati la stat. Solicitarea a fost facuta de catre liderul UDMR Kelemen Hunor;

– Restructurarea CFR; In ianuarie trebuiau trimisi acasa 1500 de angajati de la Caile Ferate. Madame Boagiu a hotarat insa ca masura va fi “reevaluata”, anagajatii vor ramane pe posturi si se vor gasi surse de finantare din alta parte. Care “alta parte” ramane de vazut cand sacul a ajuns la fund, CFR-ul e falimentar iar Romania nu se mai poate imprumuta pe pietele externe.

– Revolutionarii au fost cumparati de guvern in sensul ca li s-a cam dat inapoi pe sest ce solicitau: indemnizatia aiuritoare de “revolutionar”.

Tot ceea ce ati citit mai sus reprezinta poate o victorie a unei parti dintre romani dar un esec al Romaniei.

Am tot scris in ultima vreme ca miscarile de strada sunt excelente pentru un partid (PDL) care a ajuns un fel de PDSR la patrat. Traian Basescu si echipa lui de banditi trebuiau scuturati putin de catre o populatie dezorientata, saracita si ajunsa la limita rabdarii.

Dar solutia nu este cu siguranta pasul inapoi in privinta acceptarii revendicarilor segmentelor de nemultumiti obisnuiti cu statul social adica, cu statul degeaba in locuri de munca platite de la buget.

Ceea ce face acuma guvernul speriat de cateva sute de oameni reprezinta un regres social lamentabil.

Cu gandul ca vor stinge incendiul nemultumirilor populare (cumparand la bucata constiintele nemultumitilor), guvernul Boc revine la masuri populiste, buna parte din ele rodul unor politici sociale imbecile vechi de 20 de ani.

Romanii nu inteleg ca trebuiesc luate masuri draconice economice pentru salvarea, cat o mai fi posibila, a tarii. Sau poate inteleg (vezi lozincile din piata) dar nu vor – pe buna dreptate – ca ei sa stranga cureaua – iar liderii sa se imbogateasca neverosimil.

PDL-ul are o problema ca de altfel toata clasa politica.

Sa zicem ca revolta se va stinge pana la urma. Dar ce faci in continuare daca nu ai bani pentru a multumi milioanele de asistati sociali (pensionari, bugetari, elevi, saraci care incaseaza ajutor social etc) ? Si nu vei avea bani pentru ca nu mai ai de unde.

Daca nu schimba radical politicile publice prin sprijinirea la maxim a sectorului privat, guvernul – oricare ar fie el – va sucomba sub copita unei revolutii antisistem.

De aici pana la razboi civil si aparitia unei dictaturi reale mai e doar un pas.

Am vazut in piata o tanara culmea, care afisa o pancarta pe care scria cu majuscule cat ecranul televizorului “Capitalism”. Dar cuvantul era taiat de o diagonala. Asta cred ca ar trebui sa dea cel mai mult de gandit clasei politice.

Modul cum a guvernat tara de la Revolutie pana astazi duce implacabil la astfel de stari de spirit strigate acuma in gura mare.

Moliciunea clasei politice dovedita prin masurile enumerate mai sus ii va grabi disparitia. Lasitatea, frica, disperarea ca vor pierde puterea (la ce mai e buna puterea intr-o tara aflata pe buza haosului social n-am sa-nteleg niciodata…) ii face pe politicenii romani sa devina niste sobolani care se ascund de frica martanului ce sta la panda.

Problema e ca acest regres social nu imbunatateste cu nimic lucrurile. Ba din contra.

Filed Under: Politica Tagged With: guvern, masuri, regres, revolte

by duke2007 on January 22, 2012 1 Comment

O diversiune ordinara in stil neocomunist, marca Emil Boc si PDL

Emil Boc si europarlamentarii PDL au pus ieri in scena o diversiune ordinara, asa dupa cum bine le sta in fire.

Luat in comparatie cu Partidul Comunist, PDL e tatic in politicianismul ieftin si mai ales in manevre infecte.

El a atacat dur opozitia care chipurile ar fi subminat interesele Romaniei reclamand puterea la Parlamentul European. Suvoiul de vorbe mari care au iesit din gura acestui robotel politic suna atat de fals incat iti face greata.

Ia cititi aici cateva fraze ale piticului pedelist:
- Facem un ultim apel la rationalitatea USL-ului sa pastram aici, in tara, dezbaterile. Avem sansa in 2012 la 6 miliarde de euro;
- Ca de aer avem nevoie de creastere economica in 2012, o crestere economica precum cea din 2011 care a depins de fondurile europene
- Nu ne putem juca cu interesul (sic!) tarii, cu cele 6 miliarde de euro care pot moderniza tara
- Oamenii pe buna dreptate, au nemultumiri fata de sistem, fata de intreaga clasa politica din ultimii 20 de ani
- Asta inseamna ca e nevoie de un alt mod de a face politica (sic!), care tine cont mai mult de ceea ce crede si de ceea ce vrea cetateanul (sic!!).

Si tot asa isi continua tirade gaunoasa acest martafoi total lipsit de credibilitate.

Sa analizam putin “pe text” vorbele premierului.

Cica “avem sansa in 2012 la 6 miliarde de euro”. Pai bai Milica, sansa asta o aveti poate voi, politrucii PDL care asteptati asemenea suma – ce n-o sa vina niciodata pentru ca nici Europa nu (mai) are, pe care s-o praduiti cum va vine pe chelie, asa cum ati facut-o si in alte dati. Nu ti-e rusine sa spui o asemenea minciuna gogonata porc pedelist?

“O crestere economica bla, bla ,bla…” Care crestere economica micutule, ca eu unul si nici cei din preajma mea n-am simtit defel cresterea asta de care tu vorbesti neintrebat. O fi fost crestere economica dar in “pozanarele” Elenei Udrea, a lui Dorin Cocos, a asfaltangiilor de partid si chiar in al tau. Nu vreau sa te acuz de furaciune din avutul statului ca n-am dovezi, dar cu siguranta nu esti sarac si cinstit deloc. Sa nu-mi spuna cineva ca Emil Boc traieste din salariul de prim ministru ca n-o cred.

Apoi vine minciuna gogonata care le intrece pe toate: “Oamenii pe buna dreptate au nemultumiri fata de sistem, fata de intreaga clasa politica din ultimii 20 de ani”. Ei pe dracu’?!! Acuma ti-ai dat seama? Acuma ti-a intrat pula-n cur, cand romanii pe care voi i-ati sodomizat din toate pozitiile – cand in gura, cand in cur, cand cu taxa auto, cand cu alegerile comasate, cand cu votul prin corespondenta, cum si ce v-a trecut prin cap ati facut cu ei nenorocitilor, au iesit in strada?!

Pai cum sa nu urasti acest sistem de rahat in care oamenii de valoare mor de foame iar in fruntea bucatelor sunt adusi pitecantropi incepand spre exemplu cu Veta Pasculescu, Viorel Tirei, Fane Stoica (la Dolj) si terminand cu Ioan Oltean (nome odiosa!) ori Roberta Anastase (la centru)?!

Ati renuntat la politicieni de oarecare valoare – fie si ei la fel de patati – dar macar talentati si ati scos in fata numai si numai gunoaie. Si vreti ca oamenii sa iubeasca “sistemul”?! Ha! Micutilor veti fi spulberati la alegerile care nu vor fi in toamna ci mult mai devreme!

Ultima fraza a politrucului sef de partid este apotetotica: “Asta inseamna ca e nevoie de un alt mod de a face politica, care tine cont mai mult de ceea ce crede si ceea ce vrea cetateanul”. Hei, flacau!! Iarasi te-ai cacat pe mata, caci nu “care tine cont mai mult …” ci care tine cont DOAR de ceea ce vrea cetateanul!!

Voi pedeleii mici si mari dar si pesedeii ori peneleii n-ati inteles un lucru esential vreme de douazeci de ani, anume ca la origine, “ministru” inseamna sluga, ca voi sunteti pusi acolo ca sa ne slujiti, ca sa ne serviti pe noi cei care va platim salariile nesimtite, care va punem Mercedesul la scara, care va dam case de protocol, care v-am imbogatit pe voi si acolitii vostri in cativa ani cum Bill Gates a facut-o in decenii intregi.

Emil Boc a crezut prin sedinta de ieri alaturi de “vedetele” europene ale partidului ca cea mai buna aparare e atacul.

Vorbele lui par decupate din limbajul secretarului general PCR Nicolae Ceausescu aflat pe ultima suta de metri.

Emil Boc minte cu nerusinare si iesirile sale slute si lipsite de credibilitate incearca fara succes sa mute furia publicului de pe umerii PDL-ului pe cei ai partidelor de opozitie, de altfel la fel de vinovate de actuala stare de lucruri.

Emil Boc insa uita un lucru esential: speranta romanilor a pierit!

Nu cu sase miliarde de euro o reinvii si nici cu 20.

Ori speranta e un concept care nu se poate cumpara nici macar cu fonduri europene ci eventual, cu ghilotina in piata centrala care sa va azvarle in uralele multimii capatanile pe caldaram…

Filed Under: Politica Tagged With: diversiune, emil boc, europarlamentari, PDL

by duke2007 on January 21, 2012 2 Comments

Un infern: instalarea Oracle DB pe macintosh

Marturisesc ca sunt indragostit de computerele Apple.

Ceea ce e cu adevarat magistral la o masina Apple este indiscutabil sistemul de operare Mac OS X.
Extraordinar de stabil, extrem de fiabil, el pune aplicatiile in valoare din doua, maxim trei click-uri.

Am incercat si Ubuntu Linux. Are frumusetea lui usor complicata (cu precadere pentru un incepator intr-ale computerelelor). L-am utilizat pe post de server pentru imprimanta. Trebuie sa spun ca s-a “pupat” bine cu mac-ul pana la un punct. Dupa catva timp insa am vrut sa imprim cateva pagini dar Ubuntu nu mi-a (mai) recunoscut laptopul.

Ca sa vada dispozitivul periferic, am restartat de cateva ori si desktopul pe care se gasea os-ul Linux dar si macintosh-ul. Am crezut initial ca e un accident dar cand am patit acelasi lucru de vreo trei ori, am renuntat la Linux.

In locul lui folosesc un iMac asa ca cele doua device-uri macintosh se inteleg de minune intre ele dar si cu imprimanta. Mai mult, printr-o banala setare reusesc sa share-uiesc diverse informatii intre computere. Pana la urma sunt din aceiasi familie regala si e normal sa se intample asa.

Totusi, recent am vrut sa instalez “Oracle database 10g” pe sistemul de operare OS X “Lion”. Pentru asta e nevoie sa te inarmezi cu rabdare, cu infinita rabdare.

Am inteles de prin cartile pe care le-am citit ori rasfoit ca Larry Ellison – fondatorul renumitei companii de software si Steve Jobs, regretatul cofondator si pana in octombrie trecut stapanul absolut Apple, erau buni prieteni.

Ori fi fost prieteni la un pahar de vorba dar aceasta relatie, daca a existat, nu s-a reflectat in crearea unui soft de instalare a bazei de date Oracle pe sistemele macintosh.

Din acest punct de vedere, pare o “prietenie” mai stransa intre Bill Gates si Larry Elison, caci instalarea in Windows a bazelor de date Oracle prin intermediul interfetei GUI chiar reprezinta o banalitate care iti rapeste maxim 30 de minute.

Cu siguranta domnul Ellison a gandit strict comercial relatia cu cele doua mari companii.

Windows are 80 – 90 la suta din piata sistemelor de operare, in vreme ce Apple Mac OS intre 5 si 10 la suta. In consecinta e normal ca instalarea in Windows sa se faca din cateva clik-uri si s-o poata pune in aplicare si un elev de clasa primara.

Dar este anormal ca instalarea pe o platoforma macintosh sa necesite cunostinte aprofundate in domeniul computerelor.

Trebuie sa cunosti foarte bine ce inseamna un “path”, un mediu de dezvoltare, sa stapanesti bine sau foarte bine comenzile (deloc usoare) din UNIX, sa cunosti versiunea de Java pe care o ai instalata si “calea” (path-ul) spre ea, intr-un cuvant sa fi un mic “guru” al calculatoarelor.

Cu toate ca am gasit cateva pagini interesante de web care incercau sa descalceasca acest adevarat nod Gordian, niciuna nu desluseste cu exactitate toti pasii ce trebuiesc urmati pentru instalarea Oracle Db.

Prin urmare, dupa vreo doua saptamani de incercari furibunde, am ramas cu buza umflata… Oracle Db n-a vrut cu niciun chip sa ruleze pe computerul macintosh…

Recunosc, din acest punct de vedere, macintoshul meu m-a dezamagit.

Astept cu interes totusi, ca Oracle corp. sa plasmuiasca un fisier “dmg” prin care instalarea bazelor de date pe platforma macintosh sa se faca cel putin la fel de lesne precum se intampla in Windows.

Pana la urma, din cate citesc in presa, Apple a devenit cea mai mare companie IT din lume, asa ca merita ceva mai multa atentie…

Filed Under: IT Tagged With: apple, ellison, jobs, oracle db, windows

by duke2007 on January 20, 2012 1 Comment

Milioane de razvratiti

Douazeci de ani am vazut toate partidele democratice conducand tara.

N-au facut nimic pentru noi, in schimb liderii lor si camarilele aferente s-au imbogatit peste masura.

Capitalismul romanesc a fost grozav pentru politicieni dar mediocru spre lamentabil pentru cetatenii de buna credinta. Asta e motivul pentru care romanii protesteaza acuma in piata publica.

Daca gandeste ca protestatarii sunt putini, puterea se inseala amarnic.

Or fi cateva mii in piata dar sunt milioane in fata televizorului, cetateni onesti care simt la fel cu revolutionarii.

PDL-ul are in fata cel putin zece milioane de razvratiti (inca) nevazuti. E cert ca a fost luat prin surpindere. Cu toate astea, nici macar acuma in al doisprezecelea ceas nu renunta la aroganta.

Ieri, la intalnirea cu corpul diplomatic, Traian Basescu i-a luat peste picior pe jurnalisti, intrebandu-i de “vreo demonstratie, ceva”.

E semn ca din animalul politic de altadata a ramas doar animalul cu instincte de carnasier. Cu siguranta presedintele i-ar sfasia pe ziaristii lui Voiculescu sau ai Realitatii TV.

O nota excelenta pentru (din nou..) Cristian Tudor Popescu. Lucid si foarte aplicat, jurnalistul – si el un dezamgit profund al regimului Basescu – s-a pozitionat total impotriva puterii.

In tot acest timp conducerea sta in expectativa. Oare ce asteapta? Sa se stinga manifestatiile de la sine? Nu prea cred. Imi imaginez ce-o gandi robotelul Emil Boc. Cred ca s-ar da dus dar nu e lasat.

Cu siguranta in PDL la acesta ora exista mai multe curente.

Bogdan Teodorescu spunea chiar ca ele se acuza unele pe altele pentru situatia actuala. Indiferent de “curente” si factiuni, PDL-ul pe de-a intregul e vinovat de starea actuala de spirit a natiei.

Risc un pronostic: daca guvernul Boc nu pleaca, nu se formeaza unul de tehnocrati si nu se organizeaza alegeri anticipate, partidul de jigodii al lui Traian Basescu nu mai intra in Parlament. Vor urma poteca batatorita acuma doisprezece ani de PNTcd.

Nu pot sa nu ma bucur gandindu-ma la o asemenea perspectiva caci, asa cum inspirat declara acelasi CTP, PDL-ul a fost (si este) un fel de PDSR la patrat.

Nu peste multa vreme, sobolanii politici vor incepe sa paraseasca barca.

In plan local, aici la Dolj, dezertarile au inceput deja (vezi cazul politrucului Viorel Tirei). Cand gluma se va ingrosa, toti paduchii oportunisti pusi in functii mai mici sau mai mari de catre partid, vor da bir cu fugitii.

Asa se intampla de obicei.

Nenorocirea e ca acesti pui de lele sunt primiti cu bratele deschise de partidele din opozitie, asa ca jigodiile vor ajunge – din nou! – intr-un fel sau altul, la putere. Si atunci, cum sa ai incredere in USL?

Poate ca acuma, regimul nu e prea speriat.

Daca insa se intampla ca vreun manifestant sa-si piarda viata atunci chiar are o mare problema.

Intr-un asemenea caz, daca Raed Arafat a fost scanteia, atunci moartea unui demonstrant ar fi benzina aruncata pe rugul Romaniei.

Filed Under: Politica Tagged With: Basescu, Boc, ctp, guvern

by duke2007 on January 18, 2012 2 Comments

Clasa nenorocita de politicieni

Acuma vreo cateva luni, jegul Antonie Solomn suparat ca Basescu l-a bagat putin la parnaie, trecea in barca jigodiilor supreme din politica: UNPR.

Ieri insa primarul Craiovei a revenit in PDL, reconfirmandu-se ca “simplu membru”!

Nu se poate asa ceva! Cat de infect poate sa fie caracterul acestui nenorocit? Cum dracu are (inca) acest ins 60 – 70 la suta din optiunile craiovenilor?! De acuma incolo, Solomon jigodia va fi subalternul politic al lui Dinca, cel care e adjunctul lui la primarie.

Cum dracu se face ca avem parte doar de nenorociti precum Antonie Solomon?

Ce primenire sa se faca la alegerile viitoare cand un caracter fluid precum Solomon e iarasi primul la impartirea bucatelor?

Pe semne ca pedelicii au ajuns la concluzia ca oricat ar incerca, nu gasesc un candidat mai bun decat Solomon. Prin urmare l-au strans de coaie cu dosarele lui de hot ca sa revina in partid.

Totusi, nu prea inteleg aceasta mutare politica. Acuma cand pedelicii in frunte cu tartorele sef sunt pe faras, banditul sef al Craiovei revine in mijlocul lor?

Cum avem parte numai de hahalere gen Solomon? Dintr-un oras universitar nu se pot ridica decat astfel de muhaiele lacome si lipsite de scrupule?!

Antonie Solomon – acest ins fara capatai, linge unde tocmai scuipase. Ca si Raed Arafat deunazi.

Romanul are o problema de caracter in general iar politicianul ce provine din randul lui in special. Clasa politica din Romania e putreda ca o masea stricata ce-ti impute respiratia. Cat mai suntem oare dispusi s-o suportam si sa n-o dam afara definitiv si irevocabil?

Antonie Solomon revine in PDL!!! Vai de poporul acesta care naste astfel de lideri murdari de cacat din cap pana in talpi, mincinosi, corupti si cu caractere infecte…

Filed Under: Politica Tagged With: antonie solomon, craiova, PDL, Politica, revenire

by duke2007 on January 17, 2012 1 Comment

Henț careu domnule Arafat!

Marturisesc ca sunt dezamagit profund de comportamentul doctorului Raed Arafat.

Mi se pare un profesionist care n-are ce cauta printre lupi.

Prin revenirea de astazi in Guvern, se dovedeste si el un fel de lup beta, chemat la ordine de catre masculul alfa.

Credeam ca acest cetatean roman de origine araba va dovedi mai multa verticalitate, dar bag seama ca tot locuind aici de treizeci de ani, ne-a imprumutat obiceiurile cu asupra de masura.

Exista posibilitatea ca aceasta revenire in functie a domnului Arafat sa fie facuta cu buna credinta.

Omul a dovedit ca stie ce vrea si ca e devotat pana in panzele albe cauzei sale.

Dar mai exista si varianta ca presedintele Basescu sa-l aiba cu ceva la mana. De felul meu nu cred in teoria conspiratiei, dar cand ai de-a face cu un ins care iubeste secretele altora mai mult ca pe orice pe lume, totul devine posibil.

Traian Basescu si Emil Boc au sentimentul ca printr-o manevra de doi lei vor potoli furia cetatenilor.

Opinia mea e ca se inseala.

Si chiar daca ea se stinge acuma va incendia puterea la alegerile comasate (o alta dovada crasa ca pe cei de le putere ii doare in cur de cetateni…).

Am deja convingerea ca in noiembrie (daca nu mai devreme..) romanii vor iesi in numar mare la vot ca sa trimita acasa sau eventual in puscarie banda de nenorociti ce si-a batut joc de tara.

Cum am mai scris, Raed Arafat cu SMURD-ul lui cu tot, a fost doar scanteia care a aprins nemultumirile maselor.

Citeam pe pancarta unui demonstrant un adevar trist de care actualii banditi aflati la guvernare n-au tinut niciodata seama: “Vrem respect!”.

Aici e problema cea mai mare (printre altele o mie) pe care Traian Basescu o are in relatia cu masele. Oamenii vor sa fie condusi bine si din cand in cand intrebati daca sunt de acord sau nu cu masuri ce le influenteaza direct existenta.

Cel care are cel mai mult de pierdut este insa Raed Arafat. Omul s-a facut de rahat.

Clica de mercenari si pungasi care conduce Romania trebuie sa mearga la lada de gunoi a istoriei si nu sa fie sprijinita de unul dintre putinii profesionisti ai momentului.

Pacat, domnule Arafat….Pacat c-ai devenit mai roman decat era necesar…

Filed Under: Politica Tagged With: compromitere, Politica, raed arafat, traian basescu